Nu stiu de ce,cum si unde,dar simt ca mi-am pierdut toata inspiratia…Adevarul e ca mie imi vine sa scriu mai mult cand suntt trista,si acum,Doamne iti multumesc,sunt chiar fericita si ma simt implinita.
Am foarte multa ambitie la momentul respectiv,sunt foarte dornica de cunoastere si sper sa raman tot asa.
Astept cu nerabdare sa vina zilele alea adevarate de toamna,odata cu ele astept sa ajunga si inspiratia,si sa pot scrie tot ce imi trece prin cap.Pentru ca atatea gandesc,dar cand e vorba sa le pun pe o foaie nu mai pot sa scriu nimic…si e groaznic!
Cafea & poveşti 