Ninge în martie

E 2 martie și ninge ca în povești. Deși vreau primăvară, tânjesc după soare și puțină căldură, nu pot să nu fiu fermecată de ninsoarea asta, nu pot să fiu nervoasă când ninge așa de frumos.

Stau cu o cană de cafea în fotoliul meu, cu niște buchete vechi și ofilite, dar prețioase lângă mine și ascult muzică.

Azi am făcut primul plan măreț pentru primăvara asta.

E vorba despre copiii din biserică. În viața cărora am să fiu mult mai prezentă de acum încolo. După cum bine știți, la începutul anului am spus că vreau să-L pun pe Dumnezeu pe primul loc și cum altfel dacă nu slujind pe alții?

Vinerea va fi despre copiii din biserică. Azi o să pregătim ceva pentru ziua mămicilor.

Primăvara asta vreau să fie despre foarte mult înflorit pe toate planurile.

O să fie o primăvară plină, de-aia azi mi-am și luat liber de dimineață. Mă trezisem cu o durerede cap infernală și am zis, nu-mi pasă, am nevoie de o pauză. Am nevoie să respir puțin, să încetinesc puțin.

Ca să revin cu forțe proaspete și să fac tot ce mi-am propus.

6af97c8bac3d1a03f8f2791eced52b86.jpg

Primăvara asta e a mea. E a noastră. Primăvara asta mă așteaptă cu multe reușite, multe oportunități, multă fericire și multe lecții de învățat și împărtășit cu alții.

 

Sunt sigură că o să fie o primăvară magică, la fel cum au fost și aceste 2 luni care au zburat puțin cam repede.

E primăvara lui 2018! Haideți să fim bucuroși, să- I mulțumim lui Dumnezeu că ne-a mai dat o primăvară, că mai avem oportunitatea de a vedea natura încă odată revenind la viață.

Vă doresc o primăvară magică!

Hugs & kisses,

M.I.

 

 

Lecții de magie- de Elizabeth Gilbert | Aproape recenzie

Dacă tot am spus că anul 2018 o să fie magic, de ce să nu-l începem cu niște lecții de magie?

Din nou, nu vă gândiți la vrăjitoare și mături…

Cartea e despre creativitate. e despre faptul că nu ai nevoie de o diplomă sau permisiunea nimănui pentru a trăi o viață creativă.

E o carte ce m-a inspirat foarte mult, mi-a dat curaj să scriu mai mult, și să vreau să trăiesc o viață în care arta să fie mult mai prezentă.

IMG_20170907_100306

Elizabeth Gilbert își începe cartea cu un capitol numit CURAJUL, haideți să recunoaștem că toți avem nevoie de el pentru a ne trăi viața pe care ne-o dorim cu adevărat. Poate ca să trăiești o viață creativă azi trebuie să renunți la jobul pe care îl aveai de ani de zile, poate trebuie să renunți să mergi la facultatea aia pe care au încercat toți să ți-o bage pe gât…

Și totuși haideți să o las puțin și pe Elizabeth Gilbert să vorbească:

  • Și eu vreau să-mi îmbodobesc cât mai viu cu putință viața trecătoare.

Nu vreau să-mi fie frică de culori strălucitoare, de sunete noi, de iubiri mari, decizii riscante, experiențe stranii, strădănii ciudate, schimbări bruște sau chiar eșecuri.”

  • “Așadar, ocupă-te cu ceea ce te umple de viață. Urmărește-ți fașcinațiile, obsesiile și impulsurile. Ai încredere în ele. Creează absolut orice provoacă o revoluție în inima ta.”
  • “Ca barmaniță am învățat nu numai că toată lumea are o poveste care te lasă fără glas, dar și că toată lumea vrea să ți-o spună.”

Mai multe nu vă spun, aștept să citiți cartea și să vă lăsați inspirați.

Hugs and kisses,

M.I.

hai să fim vitaliști

Nu știu dacă știți sau nu, dar vitaliștii  puneau accentul pe trăirile inițiale, primare și necenzurate.

De multe ori în viață mă aflu în situații în care mi-aș dori așa de tare să am curajul de a trăi ca un vitalist.Dacă îmi vine să îmbrățișez să mă duc direct la persoane respectivă fără nici o reținere.Dacă îmi vine să îmi ies din fire când aud directorul școlii vorbind aiureli, să-mi deschid gura și să-i zic în față că îi dă peste ipocrizia.Sau de câte ori nu aș fi vrut să am curajul să-i zic tipului de care îmi place că îl plac și gata.

Apropo de asta, soră-mi  îi plăcea de un tip.El senior year, ea a 10-a.Amândoi pasionați de partea asta de arta fotografiei si a filmului, gen s-ar potrivi ca mănușile.Au vorbit puțin pe social media, își mai trimiteau poze sau de-astea,dar nu s-a întâmplat nimic.Știi momentul ălă când vrei să eviți o persoană și dintr-odată dai de ea peste tot?Exact așa i s-a întâmplat soră-mii.Așa că s-a hotărât să-i zică că îl place și gata.Nu mi-a venit să cred când mi-a povestit, m-a mirat curajul ei de a-și arăta așa vulnerabilitatea.

Bineînțeles, nu a fost ca și în filme…Dar a aflat că el are prietenă deja, și că el nu este indiferent, însă ca de cele mai multe ori în viață, the right one came at the wrong time.

M- a durut, m-a săgetat în inimă pentru că știu cât trebuie să iei din tine, cât trebuie să riști să spui că îți place de cineva când poate să nu fie reciproc.Dar, în același timp am fost așa de mândră de ea, tot timpul a spus și a făcut exact ce a simțit.

Hope that you fall in love
And it hurts so bad
The only way you can know
You give it all you have
And I hope that you don’t suffer
But take the pain…
Hope when the moment comes
You’ll say
I…I did it all
I…I did it all
I owned every second that this world could give
I saw so many places
The things that I did
Yeah, with every broken bone
I swear I lived.

Așa că haideți să ne facem curaj!Să spunem exact ce simțim, să nu ne privatizăm de la nimic ce ne vine să facem, toate astea o să ne fie experiențe și câteodată habar n-avem cât putem învăța dintr-un cuvânt spus la timp…

do the earth a favor.don’t hide your magic.

Sper că anul 2017 să fi fost anul în care ați ieșit din zona voastră de comfort pentru că acolo se întâmplă cele mai faine  lucruri!

Hugs and kisses,

M.I.