Avem în viață câte o furtună mare, restul sunt doar ploi…

”Avem în viață câte o furtună mare, restul sunt doar ploi…” zice The Motans în piesa ce o ascult acum pe mașină. El cu siguranță a fost o furtună mare a vieții mele. O furtună a cărui daune încă se văd…

Ieri, după episodul destul de dramatic în care am plâns în Profi că nu am reușit să-mi iau cafea am realizat că e momentul să-mi iau o pauză. Prin urmare mă duc la locul meu de suflet, oaza mea de liniște: Poiana Brașov. E locul în care l-am cunoscut și pe el, pe Victor.

– inyourpocket.com –

Ultima dată am fost aici cu mama, obișnuiam să mergem în fiecare primăvară de ziua ei, pe 7 mai.

Nu stăteam mult, vreo 2/3 zile așa pe weekend, niciodată nu era timp de mai mult și acum o aud pe mama:

”-Leea, banii nu cresc pe garduri! Lasă c-om veni la pensie!”

Anul acesta intra la pensie și am decis că o să stăm cel puțin o săptămână, dar mama nu a mai apucat ziua de 7 mai…

Prin urmare, mi-am tot amânat vizita anuală, dar azi am decis că oricât de sfâșietoare e durerea despărțirii singurul lucru ce-mi poate aduce puțină alinare e locul acesta.

Despărțirile de orice fel or fi ele sunt grele până la cer și înapoi pe pământ. Pentru că atunci când trebuie să lași un om să iasă din viața ta se simte ca și cum v-ar despărți toate oceanele, toate țările, parcă unul e pe altă planetă, în alt Univers chiar dacă poate sunteți doar la câteva ore distanță.

Atunci când un om se duce dintre noi parcă totuși, după un moment dat, faci pace cu gândul că nu ai pur și simplu ce să faci, că nu există și nu va exista nici o cale de a aduce omul acela înapoi.

Și de acolo tot se împarte în: înainte să plece dintre noi și după ce a plecat dintre noi.

Dar atunci când omul de care te desparți locuiește la doar 2 ore de tine, ți-e cam greu să accepți ideea că v-ați putea vedea fiecare de viețile voastre fără să vă intersectați. Hm, și totuși trebuie să accepți.

Așa că faci tot ce-ți stă în putință să accepți, în cazul meu mă îndepărtez fizic și mai mult.

Va fi interesant să mă-ntorc după atâta timp în locul unde a început totul

to be continued

-from a book I will hopefully publish someday-

Hugs and kisses,

Iuditha Murza C.