La revedere,Septembrie

“Ah, September! You are the doorway to the season that awakens my soul… but I must confess that I love you only because you are a prelude to my beloved October.”

Processed with VSCOcam with a5 preset
Processed with VSCOcam with a5 preset

Follow my blog with Bloglovin

Prea grea e singuratatea?Prea mare e linistea?

Usor,usor mi se instaleaza in suflet melancolia si in minte imi vin doar amintiri.Zambetul de pe fata mea incepe sa se ofileasca precum florile din gradina.Afara e tot mai frig,imi ingheata mainile si hainele-mi poate prea subtiri de pe mine,dar nu stiu daca ar trebui sa ma bucur sau sa ma intristez pentru ca inima nu vrea sa imi inghete.La mine in inima e cald si parca tot mai multi cauta sa se incalzeasca,stiu insa ca nu trebuie si nu pot sa-i primesc pe toti.O sa imi fure din lemne,si o  sa ajung sa raman fara foc…

…Uite ce face toamna asta!Te face sa crezi ca esti prea singur si ca ai nevoie de cineva,te face sa crezi ca daca nu ai pe cineva care sa te tina de brat o sa te sufle vantul,te face sa crezi ca o ceasca de ceai sau cafea si o carte nu sunt de ajuns daca nu ai cu cine sa le imparti.Vrea sa crezi ca degeaba vizionezi un film bun sau asculti o melodie faina daca nu ai cu cine sa imparti emotiile si trairile.Vrea sa crezi ca ai nevoie de o imbratisare speciala ca sa nu iti fie frig in aceste dimineti si ca degeaba te imbraci gros,ca sentimentul ala de frig tot nu o sa ti treaca.

Toamno,de ce ne faci sta?de ce?Nu stii oare ca o sa suferim dupa ce totul se termina,dupa ce treci?Nu stii oare ca o sa inghetam de-a dreptul si o sa traim intr o iarna a sufletului nostru?Crezi,tu,oare ca vom inflori odata cu venirea primaverii?Crezi ca ne vom dezgheta odata cu renasterea naturii?

 

jhgsd

Se simte toamna

Doar 2 zile de toamna au trecut,dar pot sa spun ca azi a fost intr-adevar toamna,azi am simtit toamna…

Am stiut ca intr-adevar e aici,ca toamna e aici.Si nu neaparat pentru ca a fost ceata de dimineata,ca s-a racit vremea sau au cazut frunze,ci pentru ca am simtit ca ceva lipseste.

Am simtit ca sufletul mi-e mai batut de vant.

Am simtit o despartire,m-am simtit mai goala,mai singura…

Am simtit  un inceput de toamna…

A venit toamna, acopera-mi inima cu ceva,
cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta.

Mă tem că n-am să te mai văd, uneori,
că or să-mi crească aripi ascuţite până la nori,
că ai să te ascunzi într-un ochi străin,
şi el o să se-nchidă cu o frunză de pelin.

Şi-atunci mă apropii de pietre şi tac,
iau cuvintele şi le-nec în mare.
Şuier luna şi o răsar şi o prefac
într-o dragoste mare.

-Nichita Stanescu-Emotie de toamna-

septembrie & frica

Dimineata de septembrie…dimineata rece,doar cafeaua ma mai incalzeste.
Pun din nou tot ce s-a intamplat sub cuvantul”poate”,mai adaug langa el si un semn de intrebare
si parca nu mai sunt sigura de nimic.11794594_691596750973378_5209439074257073288_o
De ce oare fac asta mereu?O sa-mi traiesc toata viata langa “poate”!?De ce oare sunt in incertitudine mai tot timpul?
Mereu intrebatoare,niciodata sigura de un lucru.Nu este zi sa nu ma gandesc cum va fi maine
daca azi fac asa.
Mi-e frica asta e problema.De ce?Mi-e frica sa nu fac alegeri gresite,sa nu ma trezesc peste zile,luni sau ani ca am ales gresit si sa
ma intreb “cum ar fi fost daca?”.
Mi-e frica sa risc.
Oh,Doamne sunt o fricoasa.Mi-e frica defapt de viata…