Should I go or should I stay?

N-aș fi vrut să plec. Pur și simplu, n-aș fi vrut.

În ciuda faptului ca ei mă învinovățesc, eu chiar n-aș fi vrut să plec. De ce tot timpul oamenii cred că celor care pleaca le e mai ușor?

Dar ce e de facut când acasa nu mai e acasa și orice privire te lasă rece?

Ce e de facut când în loc să clădești, cu orice vorba spusă se dărâmă totul?

Ce e de facut când niciun foc nu te mai încâlzește?

Ce e de facut când viitorul nu mai e ceva pentru care speri?

Am ales să plec. Să-mi caut locul în lumea asta mare. Poate undeva o să mă simt acasă. Poate cineva o sa fie acasă. Poate o să reusesc să mă fac pe mine acasă.

Nu e ușor, dar nici nu vreau să spun că am facut-o pentru alții. Am fost egoistă, pot să spună asta, am făcut-o pentru mine.

Știu, știu că nu e rațional. Să nu credeti că mintea mea crede altceva, dar cred că în viață sunt puține ori când trebuie să alegem cu inima. Și asta a fost una din acele puține ori.

Și când inima ia alegeri, doare. Jur, doare tare. Al naibii de tare. Nu degeaba zic ei că e mai sănătos să iei alegeri cu mintea.

“But my heart wants what it wants…”

-poveste de noiembrie-

Hugs and kisses,

M.I

 

 

Advertisements

Choose love. Always choose love

“He was the love of my life…” she said.

She was looking all around the house for him, expecting him to appear around the corner smiling or even a little sad, but he didn’t. He is not there, he is not next to her today. He is somewhere else with another woman wishing she was her.

He is lying to himself that she is happier without him. She is lying to herself that he is better off without her.

But years passed and she is still talking about him as he put the stars on the sky.

She said: “You know…our relationship was kind of toxic”.

I asked: “Do you regret it? Do you regret that he isn’t here? That you two are not together today?”

“Yes.” was her answer. Short and deep.

“What about him?” I wanted to ask but I couldn’t still, she answered.

“He writes me saying that he is missing me. He always makes sure that I am safe and okay…”

They have to let it go…

“…if we will ever can” she was whispering.

Yes…there are many people outside there who missed the love of their lives. They are living their whole lives with their heart heavy.

Please, people…choose love. Always choose love.

Hugs and kisses,

M.I.

 

 

 

 

 

 

 

Prima parte: Când eram copii|Dragostea lor

Era prin toamna lui 1950 , eram în clasa întâi amândoi. O vedeam toată ziua la școala, pe atunci școala era în casa mamei lui tâna, în sat…Mi-era simpatică și când dădea a zâmbi zâmbea frumos. Într-o zi am avut un măr și i l-am intins: “Mănânci și tu un pic din mărul meu? ”

Prima dată a zis ca nu. Zic: ” Mănâncă, noi mai avem acasă!”

Și apoi l-a luat.48267153-romanian-peasant-child-who-has-two-years-old-posing-in-traditional-costume

În altă zi ne-am dus toți, ca și copiii pe niște grădini unde s-a făcut macriș. Eu și mai mulți băieți ne-am dus să culegem, ea o sărit întâie: “Îmi dai și mie, mă Simion? Îmi dai și mie?”

Cum să nu? Ei i-am dat prima dată, apoi le-am dat la alealate fete. Tot timpu’ strângeam macriș, era bun.

Astea au fost primele mele amintiri cu ea. De astea îmi aduc aminte.

from my grandpa memories| from a book I hope I’ll write

Hugs and kisses,

M.I.

Lumea mea

Trăiesc într-o lume a mea, pe care nu o văd fără iubire, fără îmbrățisări, fără săruturi pe frunte, fără tandrețe și afecțiune.

În lumea asta a mea nevoie de oameni, de oameni iubitori. Și mai ales e nevoie de ei  toamna.

Când frunzele încep să cadă,  frigul să apară și ziua să se scurteze am nevoie de prieteni cu care să beau o cafea, oameni care să îmi citească gândurile și să mă scormonească până îmi vărs sufletul.

Am nevoie de oameni care să mă ia în brațe și să-mi rostească sincer un “mi-a fost dor de tine!” .

Toamna, și mai ales toamna am nevoie de oameni faini și de povești.

Toamna este despre iubire mai mult ca oricare alt anotimp.

Toamna asta e magică!

Vă doresc un octombrie magic!

Hugs and kisses,

 M.I.

 

From Sibiu with love

Ați fost vreodată la Sibiu? Dacă nu, trebuie să mergeți! Dar, nu vă deprimați, anul acesta am fost și eu pentru prima dată. Este un timp potrivit pentru toate 😉

Am ajuns în Sibiu pe la 8 și ceva dimineața. Răcoarea și liniștea au dat orașului un farmec aparte.DSC_0396

E superb orașul, sau cel puțin cât am văzut noi din el. Mi s-a părut pus la punct, peste tot se renovau lucruri, arăta a dezvoltare.

Și cu toate că inima mea e tot la Brașov, aș fi o ignorantă  dacă nu aș putea observa minunăția Sibiului.

Să încep cu ce e mai important: oamenii faini! Nu știu copyomdacă am avut noroc noi sau a fost ceva coincidență, dar din 5 oameni cu care am stat de vorbă, toți 5 au fost de o omenia aparte. De la domnul care ieșise la fereastră să ia o gură de aer, la blănarul care ne-a făcut rost de un mijloc de transport mai ieftin, până la taximetristul care s-a întors din drumul lui pentru a aduce înapoi ochelarii unuia dintre noi.

Să vă spun și ce am văzut:

Podul Minciunilor, ceea ce înseamnă că ne-am plimbat și prin Piața Mică. Apoi am făcut turul Pieții Mari, care avea o atmosferă romantică și plină de cultură. Ne-am urcat și în Turnul Sfatului, de unde am văzut o priveliște superbă.

Iar, înainte să pornim spre casă am vizitat și grădina Zoologică, care mi s-a părut destul de mare și foarte frumos amenajată și poziționată.

Mie mi-a plăcut la Sibiu, sunt curioasă ce păreri aveți voi.

Vă las cu niște poze!

imgg

DSC_0494

Hugs and kisses,

Iuditha

Cărți, filme și seriale

Nu am mai scris un articol despre așa ceva de uuuun timp, mai exact de când am făcut recenzia la “Lecții de magie”.

Dar, acum că a venit în sfârșit vara și pentru mine, acum că s-a terminat cu bacalaureatul, pe care l-am luat ( cu o față de: I am proud of myself) , și înscrierile la facultate am adunat ceva material.

Am citit:

  1. Iubirea înseamnă mai mult decât cuvinte de Daniel Popescu ( am scris deja despre această carte aici  )
  2. Cronicile din Narnia de C.S. Lewis (prima carte)

A fost o carte foarte drăguță, m-a transpus cu totul într-o altă lume. Bine, trebuie să recunosc m-a cam plictisit până pe la jumătate, dar după ce Digory şi Polly au dat de Vrăjitoare totul a devenit mult mai interesant, amuzant și misterios.

Acum am început să citesc a doua carte. 🙂

Am vizionat:

  • Tag e un film inspirat din realitate. L-am văzut la cinema împreună cu 540664b0e82086f8a2b99af64737603b.jpgverișoarele mele și faptul că era vorba despre cum ne maturizăm și uităm să ne mai căutăm a dat o notă nostalgică filmului. Dar, în același timp ne-a făcut să realizăm că nu trebuie să lăsăm viața să ne strice prietenia și nicidecum bucuria de a fi împreună. Așa că, imediat ce am ieșit din sala de cinema am început să ne jucăm tag! ad9bdf463382aaa288e376dd410a7d5f.jpg
  • Anne with an E e un serial pe care l-am început de ceva vreme, am terminat sezonul 1 foarte repede și de abia am așteptat să apară sezonul 2, pe care acum l-am terminat fără să-mi dau seama, de asemenea. Serialul urmărește viața lui Anne din momentul în care Mattew și Marilla o adoptă. Totodată, prezintă experiențele fetei dinainte de a locui la Green Gables. Oh, să vă mai spun ceva: pe lângă Anne, locurile frumoase și povestea însine, este un băiețel frumușăl de mama focului pe nume Gilbert. Măi și e isteț și descurcăreț și…mda, uitați-vă la serial.

Hugs and kisses,

M.I.

Iubirea înseamnă mai mult decât cuvinte | Daniel Popescu

Aproape terminam cartea când am scris următoarele cuvinte:

Mi-am dat seama că suntem atât de proști și că ne dăm seama doar în fața morții de asta. Irosim totul. TOTUL.

Irosim o viață…când putem să facem atâtea.

Trebuie o moarte să ne trezească, o nenorocire.

Oh, săracii de noi!

Trăim pentru imagini, pentru tot ce ni se pare nouă că dă bine….și ajungem la mormânt să ne dăm seama că am avut atât timp și atâtea binecuvântări…și le-am irosit.

Suntem cruzi, suntem reci până moartea  ne îngenunchează și ne smulge lacrimile.

Oh, moartea ne face să realizăm că noi, noi toți suntem meniți să facem un singur lucru, să iubim. Asta e esența.

**

Și acum probabil v-ați dat seama despre ce este cartea. Este o carte despre suferință.

Și e inspirată din realitate,mai exact din viața autorului. Sincer, mi-e cam greu să zic chestii negative despre această carte când mă gândesc la suferința omului. E cam greu să-mi dau cu părerea despre deciziile lui când eu încă nu am trecut prin ce a trecut el.

Am plâns la unele pagini, m-am plictisit la altele. Dar, a fost o experiență, pot să spun, să simt puțin din ce poate simți un om care suferă alături de persoana iubită. M-am putut pune puțin în pielea lui…

Cred că e greu să scrii despre așa ceva, cu siguranță te stoarce de tot ce mai ai prin tine.

Protagoniștii sunt Magda și Daniel, iar cartea începe cu niște pasaje în care Daniel povestește viața lui înainte să o cunoască pe Magda.

Dacă vreți să citiți cu sufletul, v-o recomand. 🙂

Hugs and kisses,

M.I.