https://cafeasipovesti.wordpress.com/2018/06/17/oh-romantism/?page_id=6891
You answer to God, not me
Recent am început să ne uităm la ”The Chosen”, pentru cine nu știe, e un serial despre viața lui Iisus. Printre multe altele, o replică mi-a rămas în cap: În scena respectivă e prezentat Simon Petru care încearcă să-i explice soției lui că o prostie pe care a făcut-o nu e o chiar o prostie… Citește în continuare You answer to God, not me
God’s timing sau neasumare?
Din totalul de experiență pe care am acumulat-o fiind un om pe planeta asta îmi pot da seama că ne place așa de mult să găsim înlocuitori/ țapi ispășitori/ alți vinovați pentru ceea ce ni se întâmplă. Eu cred foarte, foarte mult în God's timing și faptul că toate lucrurile se întâmplă cu un motiv,… Citește în continuare God’s timing sau neasumare?
Mie nu mi se cuvine nimic
Când eram mică credeam că e modestie, și probabil într-o formă sau alta era. Nu îmi plăcea să accept cadouri, dacă un profesor îmi spunea că pot să mă relaxez vara că am muncit mult mi se părea că nu e un prof bun, când cineva voia să mă ajute cu ceva mi se părea… Citește în continuare Mie nu mi se cuvine nimic
La o cafea despre…divorț
Un subiect care mă preocupă de ceva timp este aceasta al divorțului. Deși provin dintr-o familie creștină, cu bunici creștini, unde am auzit mărturii fascinante, experiențe cu Dumnezeu extraordinare, totuși am auzit și despre căsnicii nereușite, abuz, separări și divorț. Bineînțeles, pe lângă divorțurile și căsnicii eșuate din familie, care să fim sinceri sunt cele… Citește în continuare La o cafea despre…divorț
A fi Robin Hood-ul vieții tale
Cred că unul dintre cele mai grele lucruri pe care trebuie să le facă un om, un creștin e să fie integru, onest. Și cel mai ușor e să te minți pe tine. Integritatea începe cu tine. Recent am văzut undeva un citat ce zicea ceva de genul: ” Greu nu e să alegi între… Citește în continuare A fi Robin Hood-ul vieții tale
Bună seara, măi copile, de ce plângi așa cu fire?
Cineva plânge afară... Un trup plăpând simte că duce-a lumii povară, Simte pentru prima dată un gol în stomac și-o săgeată-n piept: ”E nedrept!” se aude un strigăt stins... Cum să-și găsească al vieții rost? Un copil, întors deja pe dos. N-are sens, e prea greu, prea mult, prea intens!!! Unde să pui atât de… Citește în continuare Bună seara, măi copile, de ce plângi așa cu fire?
Ești român chiar dacă nu e mereu convenabil
Mereu mi-a plăcut țara mea, am apreciat tradițiile ei, dar de când trăiesc în străinătate am reușit să înțeleg la un total alt nivel cultura românească. Mă fascinează tot mai mult bogăția acestei culturi, de la minoritățile țării noastre, la tradiții, expresii și dialecte. România e mult mai mult decât Dracula, și nu că e… Citește în continuare Ești român chiar dacă nu e mereu convenabil
Liniștea care-mi dă liniște
Sunt liniști care mă sperie Cum ar fi liniștea unei case în care nu se aud niciodată strigăte de copii Liniștea unei bucătării în care nu se gătește niciodată pentru că nu are rost să gătești când nu ai cu cine sta la masă. Sunt liniști care mă sperie, Precum liniștea unei sufragerii în care… Citește în continuare Liniștea care-mi dă liniște
Și pentru partea mea de vină
Aud copii fugind prin casă, râsete multe și îmi imaginez acolo și-un șemineu, un fotoliu și-un bunic citind ceva într-o seară ca asta ploioasă de toamnă, un tată ce se întoarce de la muncă, o mamă ce gătește în lumina caldă a bucătăriei... Dar, bineînțeles e pură ficțiune. Vecinii mei staucu cei 3 copii ai… Citește în continuare Și pentru partea mea de vină
Cafea & poveşti 